1. Istoric

• Vorbind despre biserica rupestră de la Corbi, istoricul Constantin D. Aricescu afirmă că: ,, La începutu cată să fi fost și ea tot o grotă; adăpost al primilor creștini pentru serbarea misterelor creștine și propagarea moralei evanghelice”. Aricescu C. D. – Istoria Câmpulungului, prima residenţă a României, I-II, Bucureşti, 1855-1856. [p. II-a, p. 107].
• Nicolae Iorga, cercetând biserica pe la 1900, afirmă că aceasta are cel puțin 1000 de ani.
• În consonanță cu Nicolae Iorga criticul de artă Carmen Laura-Dumitrescu, într-unul din cele mai competente studii dedicate acestei biserici, afirmă că arhitectura bisericii este specifică artei bizantine din sec X. Dumitrescu, Carmen Laura – Biserica rupestră Corbii de Piatră, cel mai vechi ansamblu de pictură cunoscut în Ţara Românească, în S.C.I.A. Tomul 22/1975, pp.23-53.
• În același studiu distinsa cercetătoare afirmă că pictura care împodobeste pereții bisericii este cea mai veche, cel puțin, din Țara Românească fiind realizată către sfârsitul sec XIII sau începutul sec XIV cu zugravi aduși de la Constantinopol., Dumitrescu, Carmen Laura – Biserica rupestră Corbii de Piatră, cel mai vechi ansamblu de pictură cunoscut în Ţara Românească, în S.C.I.A. Tomul 22/1975, pp.23-53.
• Aceasta părere este împărtășită de majoritatea cercetătorilor, fiind chiar unii care afirmă că pictura aceasta este mult mai veche.
• Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică la noi în ţară.
• Posibilitatea avansată de unii necunoscători cum că unul dintre altare ar fi fost catolic și unul ortodox este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură traditțe bizantină. De altfel biserica se înrudeşte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuţei derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Dumitrescu, Carmen Laura – Biserica rupestră Corbii de Piatră, cel mai vechi ansamblu de pictură cunoscut în Ţara Românească, în S.C.I.A. Tomul 22/1975, pp.23-53.
• La 23 iunie 1512 este prima atestare documentară a monastirii [Arh. St. Buc, S. I., nr. 184 (Ep. Argeş, XVI/4).Orig., hârtie (40 x 29), şters şi rupt, pecete aplicată, căzută.Cu o traducere din sec. al XVIII-lea.EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 77-78. Facs. Ibidem, 254]. când monahia Magdalina, în mirenie Mușa descendentă a celebrei familii de boieri Craiovești și matușa Sf Voievod Neagoe Basarab (Radu Oprea – „O călugăriţă din neamul Craioveştilor şi ctitoriile sale muscelene”, studiu publicat în Argesis (Muzeul Judeţean Argeş, seria Istorie, tomul XIV, pp. 355-361, Piteşti, 2005), , redeschide monastirea, înființând la Corbi, după spusele lui N. Iorga, prima monastire de călugărițe de la noi din țară:,, Pe când înainte era obiceiul, în lipsa monastirilor de maice, căci numai în Țara Românească se pomenește de una încă de la 1512, făcută de călugarița Magdalina, văduva boierului Hamza, la Corbii de Piatră”. Iorga, Nicolae – IstoriaBisericii Române, p.269.
• Monahia Magdalina închina monastirea nepotului său, Sf Voievod Neagoe Basarab, iar acesta îi dăruiește titulatura de mănăstire domnească. Arh. St. Buc, S. I., nr. 184 (Ep. Argeş, XVI/4).Orig., hârtie (40 x 29), şters şi rupt, pecete aplicată, căzută.Cu o traducere din sec. al XVIII-lea.EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 77-78. Facs. Ibidem, 254].
• Tradiția locală povestește că Sf Voievod Neagoe Basarab participa cu întreaga suită la hramul mănăstirii, ,,Adormirea Maicii Domnului”, și că la trapeza de lângă biserică, dăltuită la rândul ei în piatră și care este vizibilă și astăzi, ținea divanul țării.
• La 1515, Sf Vv Neagoe Basarab închină la rându’i monastirea de la Corbi ctitoriei sale de suflet, monastirea Argesului, devenindu’i astfel metoc.
• La 1658 monastirea este vizitată de Patriarhul Antiohiei, Macarie al III-lea, însoțit de nepotul și cronicarul său, diaconul Pavel de Alep, care ne lasă mărturia că biserica era: «mică dar frumoasă, despre care se spune că a fost ascunsă şi apoi descoperită de un sfânt pustnic, căruia i s-a arătat în vis şi care venind aici o deschise; vechile zugrăveli se pot încă vedea în ea». Pavel de Alep, Călătoriile patriarhului Macarie de Antiohia în ţările române. 1653-1658; Traducere de Emilia Cioran, 1900, Bucureşti, p. 232.
• D-na Carmen Laura-Dumitrescu consideră că legenda redescoperirii bisericii poate fi ecoul unei realităţi legate fie de începutul aşezării monastice, când o grotă naturală a fost, poate, adaptată cultului de către un eremit peregrin, fie de un moment situat după risipirea primei aşezări monastice, dar anterior fazei ctitoriceşti de la începutul secolului al XVI-lea. Dumitrescu, Carmen Laura – Biserica rupestră Corbii de Piatră, cel mai vechi ansamblu de pictură cunoscut în Ţara Românească, în S.C.I.A. Tomul 22/1975, pp.23-53.
• În a 2-a jumătate a sec. XVIII mănăstirea devine biserică de mir, ca urmare a aşezării în jurul ei a unei puternice colonii de români ortodocși, peste 100 de familii, veniţi din Jina Sibiului, care şi-au părăsit locurile natale din cauza persecuţiilor religioase la care erau supuşi pentru că respingeau unirea cu Roma (uniaţia). Rădulescu-Codin, C. – Muscelul nostru. I. Comuna Corbi şi locuitorii săi ; Câmpulung, 1922.
• La începutul secolului următor, biserica este modificată, luând înfăţişarea pe care o are şi astăzi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, cel care i-a aşezat pe jinari la Corbi, dăruindu-le biserica şi toate posesiunile monastirii, ia hotărârea de a mări sfântul locaş, neîncăpător pentru noua comunitate, dăltuind în stâncă un pronaos de 5,5m/4,5m cu intrare spre Nord în naos. Se sparge zidul despărţitor dintre cele două sfinte altare, din care ia naştere noua sfântă masă, pe care se slujeşte şi azi, şi se construieşte o nouă catapeteasmă, care va fi pictată de Ştefan zugravul, la 06 Iunie 1819. Tot atunci se adaugă al doilea hram bisericii, Sf. Ap. Petru şi Pavel. Rădulescu-Codin, C. – Literatură, tradiţîi şi obiceiuri din Corbii Muscelului. Bucureşti, 1929.
• La scurt timp după aceasta jinarii și-au construit propria biserică, iar biserica rupestră a rămas nefolosită până în zilele noastre, slujindu-se în ea o singură dată în an, de hramul adăugat de jinari, ,,Sf. Ap. Petru şi Pavel.”
• Între anii 2007 și 2010, în urma cerectarilor realizate de către o echipa pluridisciplinara de la Ministerul Cercetării s- a descoperit la intrarea în naosul bisericii, prima nișă de lângă ușa, tabloul votiv al mănăstirii care îl prezintă pe voevodul Basarab I Întemeietorul încadrat de cei doi fii ai săi, Vladislav și Nicolae Alexandru.
• Astăzi, la Corbii de Piatră, prin purtarea de grijă a Prea Sfinţiei Sale P.S Calinic Argeşeanul, în 1996 de jure și în 2003 de facto s-a reînnodat firul vieţii monahale întrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrările pentru construirea unui complex chinovial alcătuit din corp de chilii, paraclis şi clădiri anexe, precum şi pentru începerea operei de restaurare a picturii, lucrări prin care vestitul locaş de cult să-şi recapete, pe cît va fi cu putinţă, strălucirea de odinioară.