11 Iunie 1503
Din mila lui Dumnezeu, Io, Radul voevod si domn a toata tara Ungrovlahiei fiul preabunului Vlad voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele jupanitei Musa de la Corbi ca sa-i fie satele anume Corbii de Piatra toti cu tot hotarul si cate ocine a cumparat de la Radoslav si de la Badea fiii lui Spanul pentru 1000 de aspri acestea si le-a adaugat Corbilor ca sa le fie de aratura. Si iarasi la Malureani jumatate si cu moara pentru ca sunt ale jupanitei Musa vechi si drepte ocine si dedine. Si iarasi sa fie salasele de tigani anume: Zamba cu copiii sai si Raduta cu copiii sai si Nica cu copiii sai si Lazar cu copiii sai si Fracea cu copiii sai, Slavnoe cu copiii sai si Musat cu copiii sai si Manea cel Batran cu copiii sai, Mirileasca cu copiii sai si Parcea cu copiii sai pentru ca sunt acesti toti tigani care sunt mai sus scrisi ocina, dedina a jupanitei Musa. Si domnia mea i-am iertat calul. De aceea am dat si domnia mea ca sa-i fie acelea toate de ocina si de ohaba si de nimeni neatins. Si daca Domnul Dumnezeu alege pe cineva sa fie domn al Tarii Romanesti dupa moartea domniei mele daca va cinsti si va intari acest hrisov al domniei mele, pe acela Dumnezeu sa-l cinsteasca in domnia lui, iar daca va strica si nu va intari acest hrisov al domniei mele pe acela Dumnezeu sa-l batjocoreasca in domnia lui si sa-i ucida aici trupul iar in veacurile viitoare sufletul lui. Si sa aiba parte cu Iuda si cu Arie cel de trei ori blestemat. Si cu acei iudei care au strigat asupra Domnului Dumnezeu Mantuitorul nostru Iisus Hristos, sangele Lui asupra lor si asupra copiilor lor, ceea ce este si va fi in veci. Amin.
Martori: jupan Barbul, jupan Parvul Craiovescul, jupan Carstian si Badea fosti vornici, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico, mare logofat, jupan Danciul comis, Bogdan spatar, Calota vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe si Dragomir mari stratornici.
Si eu, scriitorul Sin, care am scris in cetatea de scaun Targoviste, luna Iunie, 11 zile, 70011 (1503).
+ Io, Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Pe verso insemnare ulterioara: Aceasta carte s-au luat de la dorobantii care s-au parat pentru Corbi;
Arhivele Statului Bucuresti, S. I. nr. 134. (Ep. Argesului XVI / 2)
1512 (7020), Iunie, 23, Targoviste
Din mila lui Dumnezeu, Io, Basarab voevod si domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele intru totul sfantului si dumnezeiescului hram si lacas al Preasfintei, Curatei si Preabinecuvantatei Stapanei noastre, Nascatoare de Dumnzeu si pururea Fecioara Maria, cinstita si slavita ei Adormire, manastirii numita Corbii de Piatra, ce a ridicat jupanita lui Hamza, monahia Magdalina, preacinstitelor surori si calugarite care traiesc in acel sfant loc, si monahiei Magdalina, ca sa le fie satele anume: Corbii de Piatra si via de la Golesti. Si tiganii anume: Zamba cu copiii lui si Dusan cu copiii lui si Calici cu copiii lui, si Caliman cu copiii lui si Manea cel Batran cu copiii lui si Fracea cu copiii sai si Nanaia cu copiii sai si Lazar cu copiii lui si Musat cu copiii lui pentru ca sunt vechi si drepte ocine si dedine ale monahiei Magdalina. Si apoi a venit monahia Magdalina inaintea domniei mele de a daruit aceste mai sus spuse ocine si tigani mai sus spusei manastiri Corbii de Piatra. Apoi iarasi a venit monahia Magdalina inaintea domniei mele de a inchinat aceasta mai sus spusa manastire domniei mele. Daca se va intampla moarte monahiei Magdalina iar mai sus spusele sate si tigani si vie pradalica sa nu fie, ci sa fie sfintei manastiri si manastirea sa fie domneasca. De asemenea si dupa moartea domniei mele pe cine il va alege Domnul Dumnezeu sa fie domn al Tarii Romanesti sau din ruda din rodul inimii domniei mele, sau, dupa pacatele noastre, din alt neam, pe unul ca acela il juram pe Domnul Dumnezeu care a facut cerul si pamantul, ca acest mai sus spus hram sa-l miluiasca si sa-l intareasca spre mantuirea sa cereasca si sanatatea trupeasca . . . * satele tiganii si via . . .* toate acestea manastirii de ocina si ohaba . . .* surorilor pentru ascultare, intarire si hrana iar noua si parintilor nostri intru vecinica pomenire. Si de nimeni neatins dupa porunca domniei mele.
Martori : jupan Barbul . . .*, jupan Calota, mare vornic, Ivan, mare logofat, jupan Harvat, vistier, Radul spatar, Draghici paharnic, Hamza comis, Barbul stelnic, Radul postelnic.
Eu, Stoica gramatic, care am scris in cetatea de scaun Targoviste, in luna Iunie, 23 zile in anul 7020 (1512).
Io, Basarab voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
* loc sters in original.
Arh. St. Buc, S. I., nr. 184 (Ep. Argeș, XVI/4).
Orig., hârtie (40 x 29), șters și rupt, pecete aplicatã, cãzutã.
Cu o traducere din sec. al XVIII-lea.
EDIȚII. Trad. D.I.R., B., 77-78. Facs. Ibidem, 254.
12 Iunie 1517
+ Urmand intru totul sfanta si dumnezeiasca Scriptura care spune : „Mila vreau iar nu jertfa” . Iarasi: „Prin milostenie se curata pacatele”. Iarasi: ” Fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluiti”. Dupa cum gura cea prooroceasca insufletita de Duhul Sfant graeste: „Fericit barbatul care miluieste, toata ziua se indulceste de Domnul”. Deci acestea auzindu-le din dumnezeiasca Scriptura, iarasi am auzit pe prooroc vorbind prin Duhul Sfant: „Ascultati, dar, imparati si intelegeti, patrundeti- va cei ce stapaniti multimile si va faliti cu noroadele limbilor, ca de la Domnul v- a fost data voua stapanirea si puterea de la Cel de Sus”. Deci, intelegand ca toate sunt in mainile lui Dumnezeu si cat doreste fiecaruia din noi daruieste. Ci, deci, fericit si de trei ori fericit cel care bogatia data de Dumnezeu bine o inmulteste si lucreaza in taina talantul ce i l-a incredintat Dumnezeu, ca sa auda acel glas bun si dulce de bucurie: „bunule si credincios rob, intra in bucuria Domnului tau”. Acestea auzindu-le , ni se cuvine noua a ne patrunde ca acestea de aici sunt pe putina vreme si trecatoare dupa cum si spune: „Orice slava pana la o vreme este”. Se cuvine deci, noua, a ravni la cei de mai inainte binecinstitori si sfant raposati domni, care cele pamantesti bine le-au inocmit si pe acestea bine carmuindu-le, cu aceste pamantesti au dobandit bunurile ceresti. Acestea mostenindu-le, iar cele pamantesti pamantului le-au lasat.
Iata dar si eu, cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul si singur stapanitorul, Io, Basarab voevod, din mila lui Dumnezeu, domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul preabunului si marelui Basarab voevod cel Tanar, cu sarguinta si cu dorinta am dorit catre atotcinstitele si dumnezeiestile biserici, dupa cuvantul proorocului: ?in ce chip doreste cerbul izvoarele apelor?. Vazand deci ca pentru pacatele noastre s-au imputinat binecinstitorii domni care dumnezeiestile si sfintele biserici au inaltat si au miluit si au infrumusetat, ci mai vartos pe cea de la sfantul loc ce este hramul imparatesc si lacas al Sfintei, Preacuratei, Preabinecuvantatei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, a ei Adormire, manastirii numite Corbii de Piatra, am vazut-o saracita si cu dorinta am dorit a nu o lasa ci a o cauta si a o milui si ctitor urmator a ne numi. De aceea din toata inima am ravnit a ne numi ctitor urmator al sfintei manastiri. Sa vina calugarii in fiecare an, dupa obicei, la Sf. Petru sa ia obrocul sfintei manastiri: cate 700 de aspri, sa fie de intarire sfintei manastiri la trebuinta si nevoile acestui sfant lacas si dumnezeiestilor calugari de hrana, iar noua, celor mai sus zisi, sa ne cante in fiece saptamana, o zi, seara, paraclis cu bautura si coliva iar dimineata Sfanta Liturghie, cat vom fi in viata. Iar dupa moartea noastra sa ni se cante in fiece an intr-o zi, fie orice zi, seara paraclis si neprihanire cu coliva si bautura iar dimineata Sfanta Liturghie cu sobor si cu bautura . Si la zi sa mi se faca masa ca si sfant raposatilor ctitori ce au fost mai inaintea noastra, dar neclintit cat va sta sfanta manastire. Iar daca cineva nu va face si nu va tine rugaciunea ce am asezat sa dea raspuns inaintea lui Dumnezeu. si acestea cate am zis si cate am putut dupa putere sa se dea din . . .* fiii nostri si dupa moartea noastra sa faca cat ii va tine Domnul Dumnezeu in viata si cu puterea daruita de Dumnezeu pe cine va voi Dumnezeu sa fie . . .* sa faca si sa implineasca fagaduinta noastra sa cinsteasca si sa intareasca si sa pazeasca acest hrisov al domniei mele pe acela Domnul Dumnezeu sa-l cinsteasca si sa-l pazeasca si sa-l intareasca . . .*sa-i dea aici cele pamantesti bine si in pace a le petrece ci si imparatia cereasca . . .* si sederea de-a dreapta Sa care sa fie si noua pacatosilor a o dobandi cu cei mai inainte binecinstitori si sfant raposati ctitori . . .* intru Hristos. Amin.
S-a scris in luna iunie, 12 zile, de la Adam 7025 ani.
+ Io, Basarab voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
* loc sters in original.
Arhivele Statului Bucuresti, S. I. nr. 184
23 Aprilie 1615 (7123)
Din mila lui Dumnezeu, Io, Radul voevod si domn, fiul raposatului Mihnea voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele egumenului Veniamin de la sfanta manastire din Arges, ca sa-i fie lui tot satul Corbii si cu toti rumanii si cu tot venitul. Pentru ca acest sat, Corbii, au fost de mosie ai calugaritei Magdalinei, jupanesei lui Crajaiu de mosie, de stramosie. Deci cand a fost tocmai in zilele batranului Basarab voevod iar Magdalina calugarita, ea au avut si o manastire la Meris. Deci s-au sculat ea de au mersu la Basarab voevod de au inchinat manastirea si satul Corbii, lui Basarab voevod, insa daca se va pristavi, ei sa-i zaca oasele la manastire. Deci intraceea, peste putina vreme Magdalina calugarita, ei s-au intamplat moarte, deci ea, unde au jaluit, ea acolo o au ingropat, in tinda bisericii. Si au adaos Basarab voevod cu manastirea si cu satul Corbii, bucatele Magdalinei calugaritei de le-au dat in sfanta manastire de la Arges sa-i fie pomana ei, unde-i zac oasele; si de atunci pana acum este cursul anilor 112 si tot au tinut sfanta manastire de atunci pana acum cu buna pace. Iara cand au fost acum in zilele domniei mele, iara niste oameni s-au aflat de s-au facut stranepoti Magdalinei calugaritei si au ridicat para cu egumen Veniamin inaintea domniei mele. Si asa parau acei oameni si anume: Dragoiu si Mircea si Stanila pre egumen cum ca sunt ei rudenie Magdalinei calugaritei, ca sa ia manastirea Merisul si satul Corbii; drept aceia domnia mea am judecat pe drept cu toti cinstitii dregatorii domniei mele. Si am vazut domnia mea si cartea lui Basarab voevod la mana egumenului Veniamin, cum ca au fost dat si inchinat acea manastire si satul Corbii, ce sunt mai sus scrisi, de Magdalina calugarita, lui Basarab voevod, iara Basarab voevod le-au adaos in sfanta manastire a Argesului si i-au ingropat oasele ei in manastire. Deci au ramas acesti oameni ce sunt mai sus scrisi, de lege si de judecata dinaintea domniei mele pentru ca nici nu au avut carti, nici nimic. Ci, vazand domnia mea acea pomena batrana, asisderea si domnia mea am dat egumenului Veniamin ca sa-i fie sfintei manastiri de Arges satul Corbii si acea sfanta manastire Merisul, sa fie ajutor si de hrana calugarilor si de nimeni clatit, dupa porunca domniei mele. Altfel sa nu fie, dupa porunca domniei mele si ispravnic insasi porunca domniei mele.
Scris: luna Aprilie, 23 zile in anul 7123 (1615).
Arhivele Statului Bucuresti, (Ep. Argesului XVI / 2). Documentul este in D.I.R. Tara Romaneasca, B sec XVII, vol II
1626, Aprilie, 10; Bucuresti.
Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod si domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voevod…
Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele sfintei, dumnezeiestii manastiri numita de la Corbii de Piatra unde este hramul Preasfintei, Curatei si Preabinecuvantatei Stapane a noastra Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria…
…Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei manastiri de la Corbii de Piatra ca sa fie aceasta ocina pe vechile hotare si semne sa-i fie de dedina si de ohaba cum a fost de mai inainte vreme si cum erau scrise in cartea lui Radul voevod, fiul lui Radul voevod. Si iar sa fie in pace calugarii de catre Neagoe si de catre satul Nucsoara* si de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.
* Venisera cu para, pentru insusirea respectivelor posesiuni.
D.H.R. vol. XXI pag. 73, doc. 42
1658
„… Spre seara am ajuns la un sat, numit Piatra Corbului, ceea ce insemneaza Stanca Corbului, fiindca din sus de acesta se afla o stanca imensa, ce sta catre Rasarit intocmai ca un zid drept. In mijloc e o biserica, mica dar frumoasa, despre care se spune ca a fost ascunsa si apoi descoperita de un sfant eremit caruia i s-a aratat in vis si care venind aici o deschise; vechile zugraveli se pot inca vedea in ea si regulat se face aici Liturghia. …”
Paul de Alep – „Calatoriile Patriarhului Macarie de Antiohia in Tarile Romane, 1653 – 1658”. Emilia Cioran, Bucuresti, 1900; p. 231.
~1730
„…Peste locuitorii cei din Corbi a venit in prima jumatate a secolului XVIII o puternica colonie de romani … …colonistii veniti in satul Corbi sunt de fel din satul Jina… …au gasit aici populatia de bastina … cei mai multi stransi in jurul schitului din Sghiab… … Biserica din Sghiab imprejurul careia s-au asezat si au fost si familii de bastina, era pe vremea aceea biserica de calugari cu chilii, trapeza si baie de spalat in paraul Sghiabului. …”
C. Radulescu Codin – „Literatura, traditii si obiceiuri din Corbii Muscelului”, Bucuresti 1929; p. 53
~1896
(…) In pomelnicul bisericii aflam aceste nume: Basarab voevod, Neagoe voevod, Radu de la Afumati, Ruxandra Doamna (sotia lui Radu VII), Doamna Despina (soacra lui Radu si nevasta lui Neagoe voevod), Iosif arhiereul (1793 – 1820), Grigorie arhiereul (1823 – 1828), ambii episcopi ai Argesului, si Iosif care la 1814, Iunie, 6, a reparat bisericuta. (…)
Marele Dictionar Geografic al Romaniei; vol, II, pag, 636.
1921
„In biserica Sghiabului s-a gasit si o copie de pe un vechi pomelnic:
– Pomelnicul bisericii Sfintilor Apostoli de cand s-au gasit acesti mai insemnati si de cand s-au deschis biserica de Pre O Sfintia Sa Iosif, la leatul 1809, Arges:
– Morti: Basarab voevod, Neagoe voevod, Radu voevod, Ruxandra Doamna, Despina Doamna, Iosif Arhiereul, Ilarion Arhiereul, Grigorie Arhiereul, Magdalina Monahia, Amza Bratul, Nichifor Arhimandritul, Ioan, Sava, Cosma, Partenie Monahii cu tot neamul lor cel adormit.”
C. Radulescu Codin – „Comuna Corbi si locuitorii sai”, 1921
